Piteşti este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Argeş, România. Oraşul are renumele de oraşul lalelelor , aici fiind găzduit anual un important festival,Simfonia Lalelelor.

    Piteştiul este unul dintre cele mai vechi oraşe din România. Urme ale existenţei omului în această arie datează din paleolitic, fiind cel mai puternic centru al activităţii umane din paleoliticul inferior în Europa, principala verigă de legătură dintre Africa şi Asia de sud-est, care erau, până nu demult, zone în care se cunoştea cultura de prund . Descoperiri arheologice au confirmat ipoteza conform căreia tribul condus de Dromihetes (sec. IV-III î.e.n.) şi-a avut rădăcinile în această zonă, tribul fiind identificat cu ordessenii sau argessenii (o populaţie de pe malurile Argeşului) . În perioada daco-romană, oraşul a făcut parte din regiunea Moesia Inferior, iar mai târziu din Dacia Malvensis. Din acea perioadă datează şi numeroasele fragmente de zidărie, ceramică şi monede. Cel mai important monument din judeţ, datând din acea perioadă, este Castrul roman de la Albota care era o tabără militară fortificată construită pe graniţa estică a Daciei. În epoca medievală, Piteştiul desfăşura schimburi economice cu popoare de la sud de Dunăre, în special cu Imperiul Bizantin.

    Piteştiul a fost reşedinţa temporară a voievozilor Basarab Ţepeluş cel Tânăr, Mihnea cel Rău şi Vlad cel Tânăr. Oraşul s-a dezvoltat în mod gradat, de la sat şi târg ajungând la titlul de oraş, dobândit la începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară datează din 20 mai 1388 când domnul Mircea cel Bătrân întăreşteMănăstirea Cozia, „o moară în hotarul Piteştilor". Atestarea documentară de la 1388 a făcut din Piteşti, alături de Câmpulung, Curtea de Argeş, Brăila şi Slatina, unul dintre cele mai vechi târguri. Prima menţionare a Piteştiului ca oraş apare la 1 aprilie 1510, într-o carte a lui Vlăduţ. Cancelaria Domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) a emis la 22 noiembrie 1517 un hrisov în care este semnalată existenţa curţilor domneşti la Piteşti. Hrisovul se încheia astfel: Şi eu Moisi scriitor, care am scris în noile curţi din oraşul Piteşti… .

     Ea mai este confirmată, la 27 august 1582, atunci când se face referire la organizarea orăşenească a comunităţii, condusă de un judeţ şi de 12 pârgari. În oraş au avut proprietăţi numeroşi boieri şi dregători, dintre aceştia cei mai de seamă au fost Goleştii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craioveştii, dar şi doi domnitori, Mihai Viteazul(1593-1601) şi domnitorul Neagoe Basarab, acesta din urmă construind între 1512 şi 1521 la Piteşti curtea voievodală. Pe baza unei mărturii scrise, datând din anul1640, se vorbea despre numeroasele biserici, dar şi de cele 200 de case care adăposteau circa 1.000 de suflete. În anul 1656, sub domnia lui Constantin Şerban şi a doamnei Bălaşa, se construieşte pe fundaţiile unui vechi lăcaş, Biserica Domnească Sfântul Gheorghe. Aflată în inima oraşului, biserica a fost prima compoziţie supraetajată pe coloane de cărămidă din Ţara Românească.

    Între 19 octombrie şi 8 noiembrie 1714, la porunca domnitorului Ştefan Cantacuzino, Piteştiul l-a găzduit pe regele Carol al XII-lea al Suediei. Acesta venea din Imperiul Otoman şi se întorcea spre Pomerania suedeză şi era însoţit de numeroase trupe. În toată această perioadă, piteştenii au avut de suferit de pe urma musafirilor, fiind nevoiţi să-i hrănească în condiţiile unui an secetos ce compromisese grav recoltele de grâu, orz şi furaje.


Categorie
  • Categorie:Resedinta de judet
Fotografii

Pitești

Pitești
Engleza
Pitesti is the largest city resident and Arges County, Romania. The city has the reputation of the city of tulips, here are hosted a major annual festival, Tulip Symphony. Pitesti is one of the oldest cities in Romania. Traces of human existence in this area dates backPaleolithic, the most powerful center of human activity in the lower Paleolithic in Europe, the main connecting link between Africa and Southeast Asia, which were, until recently, areas where beach culture is familiar. Archaeological discoveries have confirmed the hypothesis that the tribe led by Dromihetes (IVth-BC) has had roots in this area, the tribe is identified with ordessenii or argessenii (a population on the banks of Arges). Daco-Roman period, the city was part of Lower Moesia region, and later in Dacia Malvensis. From that period dates and numerous fragments of brick, pottery and coins.The most important monument in the county, dating from that period is the Roman Camp Albota which was a fortified military camp on the eastern border of Dacia. In medieval times, Pitesti conduct economic exchanges with nations south of the Danube, particularly with the Byzantine Empire. Pitesti was residentBasarab princes temporary Ţepeluş Younger, Mihnea Vlad the Bad and the Younger. The city has developed gradually, reaching the village and town the title of city, acquired in the early fourteenth century. First official document dated 20 May 1388 when Mr Mircea the Old   întăreşteMănăstirea Cozia, "a border Pitesti die." documented from 1388 made of Pitesti, Campulung together, Curtea de Arges, Braila and Slatina, one of the oldest fairs. The first mention of the town appears to Pitesti 1 April 1510, a book by Vladu. Chancery Neagoe Basarab (1512-1521) on 22 November 1517 issued a decree in which it reported the existence of royal courts in Pitesti. Charter thus ending: I Moses writer who wrote the new court in Pitesti city .... It is confirmed on 27 August 1582, then thatWhen reference is made to organize the urban community, led by a county and 12 pârgari. The city had numerous properties boyars and princes, of whom the foremost were Goleştii, Izvoranii, Cantacuzino, Craioveştii, but two princes, Michael the Brave (1593-1601) and Prince Neagoe, the latter building &icirc, between 1512 and 1521 in Pitesti waivodal court. Based on written testimony, dated anul1640, talked about the many churches, but also of the 200 homes which housed about 1,000 people. In 1656, under the reign of Constantin Serban and Ms. Balas, builds on the foundations of an ancient temple, the Princely Church St & acirc. George earth. Located in the heart of the church was first composition multi-storey brick columns of the Romanian country. Between October 19 and November 8, 1714 at the behest of Prince Stefan Cantacuzino in Pitesti hosted King Charles XII of Sweden. It came from the Empire Otomen and returned to Swedish Pomerania and was accompanied by numerous bands. During this period, piteştenii suffered from guests, having to feed them under a dry year that severely compromised yields of wheat, barley and forage.
Spaniola
Pitesti es el residente de la ciudad más grande y el condado de Arges, Rumanía. La ciudad tiene la reputación de la ciudad de los tulipanes, aquí se organizó un festival anual de los principales, Tulip Sinfónica. Pitesti es una de las ciudades más antiguas de Rumanía. Las huellas de la existencia humana en este ámbito se remontaPaleolítico, el centro más poderoso de la actividad humana en el Paleolítico Inferior en Europa, el principal vínculo de unión entre África y el sudeste de Asia, que eran, hasta hace poco, era conocido por las zonas donde la cultura de playa. Los descubrimientos arqueológicos han confirmado la hipótesis de que la tribu liderada por Dromihetes (IV-BC) ha tenido raíces en esta zona, la tribu se identifica con ordessenii o argessenii (una población a orillas del Arges). período dacio-romana, la ciudad fue parte de la región del Bajo Mesia, y más tarde en Dacia Malvensis. A partir de ese período y fechas de numerosos fragmentos de ladrillo, cerámica y monedas.El monumento más importante en la comarca, que data de la época romana es el campo Albota que fue un campamento militar fortificado en la frontera este de Dacia. En la época medieval, Pitesti realizar intercambios económicos con las naciones al sur del Danubio, en particular con el Imperio Bizantino. Pitesti residíaBasarab príncipes temporales más pequeños Ţepeluş, Mihnea Vlad, el Malo y el Joven. La ciudad se ha desarrollado gradualmente, llegando a la aldea y la ciudad el título de ciudad, adquirido en el siglo XIV. El primer documento oficial de fecha 20 de mayo 1388 cuando el Sr. Mircea el Viejo ynbsp; întăreşteMănăstirea Cozia, "una frontera Pitesti morir." documentada a partir de 1388 hizo de Pitesti, Campulung juntos, Curtea de Arges, Braila y Slatina, una de las más antiguas ferias. Pitesti primera mención de la ciudad parece 01 de abril 1510, un libro de Vladu. Cancillería Neagoe Basarab (1512-1521) en 22 de noviembre 1517 emitió un decreto en el cual informa de la existencia de las cortes reales en Pitesti. Carta terminando así: He escritor Moisés, que escribió el nuevo tribunal en la ciudad de Pitesti .... Se confirma el 27 de agosto de 1582, luego de queCuando se haga referencia al organizar a la comunidad urbana, dirigida por un condado y pârgari 12. La ciudad tenía numerosas propiedades boyardos y príncipes, de los cuales el primero se Goleştii, Izvoranii, Cantacuzino, Craioveştii, pero dos príncipes, Miguel el Valiente (1593-1601) y el príncipe Neagoe, el edificio de este último ytribunal waivodal CIRIM, entre 1512 y 1521 en Pitesti. Basado en un testimonio escrito, de fecha anul1640, habló de las muchas iglesias, sino también de las 200 casas que albergaban a unas 1.000 personas. En 1656, bajo el reinado de Constantin Serban y la Sra. Balas, construye sobre los cimientos de un templo antiguo, el Principado y la Iglesia de San Acirc. George tierra. Situado en el corazón de la Iglesia fue la primera composición pisos de ladrillo columnas-multi del país rumano. Entre octubre 19 y 08 de noviembre 1714 a instancias del príncipe Stefan Cantacuzino en Pitesti alojado el rey Carlos XII de Suecia. Vino de la Otome Imperion y regresó a la Pomerania sueca y fue acompañado por numerosas bandas. Durante este período, piteştenii sufrido de los clientes, tener que darles de comer menos de un año seco que seriamente comprometidos los rendimientos de trigo, cebada y forraje.
Italiana
Pitesti è la residente più grande città e della contea di Arges, Romania. La città ha la reputazione di città dei tulipani, ecco ospitato un grande festival annuale, Tulip Symphony. Pitesti è una delle città più antiche in Romania. Tracce di presenza umana in questa zona risalePaleolitico, il centro più potente delle attività umane nel Paleolitico inferiore in Europa, il principale collegamento di collegamento tra Africa e Sud-Est asiatico, che erano, fino a poco, le zone dove la cultura spiaggia è familiare. Le scoperte archeologiche hanno confermato l'ipotesi che la tribù guidata da Dromihetes (IV-AC) ha radici in questa zona, la tribù si identifica con ordessenii o argessenii (una popolazione sulle rive del Arges). periodo Daco-romana, la città faceva parte della regione della Bassa Mesia, e più tardi in Dacia Malvensis. Da quel periodo le date e numerosi frammenti di mattoni, ceramiche e monete.Il monumento più importante della contea, risalenti a questo periodo è il romano Camp Albota che è stato un accampamento militare fortificato al confine orientale della Dacia. In epoca medievale, Pitesti a scambi economici con le nazioni a sud del Danubio, in particolare con l'Impero Bizantino. Pitesti era residenteBasarab principi temporaneo Ţepeluş Giovane, Mihnea Vlad il brutto e il Giovane. La città si è sviluppata gradualmente, raggiungendo il villaggio e la città il titolo di città, acquisite nei primi anni del XIV secolo. primo documento ufficiale datato 20 maggio 1388 quando il signor Mircea il Vecchio   întăreşteMănăstirea Cozia ", un confine Pitesti morire". documentato dal 1388 fatto di Pitesti, Campulung insieme, Curtea de Arges, Braila e Slatina, una delle più antiche fiere. Pitesti prima menzione del paese sembra 1 aprile 1510, un libro di vládu. Chancery Neagoe Basarab (1512-1521) il 22 Novembre 1517 ha emanato un decreto in cui ha segnalato l'esistenza di corti reali a Pitesti. Carta ponendo così fine: Ho Mosè scrittore che ha scritto la nuova corte nella città di Pitesti .... Si conferma il 27 agosto 1582, allora cheQuando si fa riferimento per organizzare la comunità urbana, guidata da una contea e 12 pârgari. La città aveva numerosi boiardi di immobili e di principi, di cui il principale sono stati Goleştii, Izvoranii, Cantacuzino, Craioveştii, ma due principi, Michele il Bravo (1593-1601) e il principe Neagoe, l'edificio e quest'ultimoicirc, tra il 1512 e il 1521 a Pitesti tribunale waivodal. Sulla base di testimonianze scritte, datato anul1640, ha parlato le numerose chiese, ma anche delle 200 case che ospitava circa 1.000 persone. Nel 1656, sotto il regno di Costantino e la sig.ra Serban Balas, si basa sulle fondamenta di un antico tempio, la chiesa di S. regnante & acirc. George terra. Situato nel cuore della chiesa è stato prima composizione piani in mattoni multi-colonne del paese Romania. Tra il 19 ottobre e 8 novembre 1714 per volere del principe Stefan Cantacuzino a Pitesti ha ospitato re Carlo XII di Svezia. E 'venuto dal Otome Imperon e tornò in Pomerania svedese ed è stata accompagnata da numerose band. Durante questo periodo, piteştenii sofferto di ospiti, di dover dar loro da mangiare meno di un anno a secco, che gravemente compromesso rese del frumento, orzo e foraggio.
Franceza
Pitesti est la plus grande ville de résidence et de Arges, Roumanie. La ville a la réputation de la ville de tulipes, voici organisé un festival annuel majeur, Symphonie des tulipes. Pitesti est une des plus anciennes villes de Roumanie. Traces d'existence humaine dans ce domaine remontePaléolithique, le centre le plus puissant de l'activité humaine dans le bas du Paléolithique en Europe, le lien principal qui relie entre l'Afrique et l'Asie du Sud, qui étaient, jusqu'à récemment, était connu des domaines où la culture de la plage. Les découvertes archéologiques ont confirmé l'hypothèse que la tribu dirigée par Dromihetes (IVe-Colombie-Britannique) a eu des racines dans ce domaine, la tribu est identifié avec ordessenii ou argessenii (une population sur les rives de Arges). période daco-romaine, la ville faisait partie de la Basse-Mésie région, et plus tard dans Dacia Molvensis. A partir de ce dates de la période et de nombreux fragments de briques, des poteries et des pièces de monnaie.Le monument le plus important dans le comté, datant de cette période est le Camp romain Albota qui était un camp militaire fortifié sur la frontière orientale de la Dacie. À l'époque médiévale, Pitesti procéder à des échanges économiques avec les pays au sud du Danube, en particulier avec l'Empire byzantin. Pitesti a résidéprinces Basarab temporaire Tepelus Jeune, Mihnea Vlad la Brute et le Jeune. La ville s'est développée progressivement, à partir du village et de ville en ville, pour atteindre le titre acquis dans le début du XIVe siècle. premier document officiel daté du 20 mai 1388 M. Mircea le Vieux etnbsp; întăreşteMănăstirea Cozia, "une frontière Pitesti mourir. documentée de 1388 fait de Pitesti, Campulung ensemble, Curtea de Arges, Braila et Slatina, une des plus anciennes foires. La première mention de la ville semble Pitesti 1 avril 1510, un livre de Vladu. Chancellerie Neagoe Basarab (1512-1521), le 22 Novembre 1517 a émis un décret dans lequel il a signalé l'existence de cours royales à Pitesti. Charte mettant ainsi fin: Je écrivain Moïse qui a écrit la nouvelle cour dans la ville de Pitesti .... Il est confirmé le 27 août 1582, alors queLorsqu'il est fait référence à organiser la communauté urbaine, dirigée par un comté et 12 pârgari. La ville a de nombreuses propriétés boyards et les princes, dont le premier a été Goleştii, Izvoranii, Cantacuzino, Craioveştii, mais deux princes, Michel le Brave (1593-1601) et le prince Neagoe, le dernier bâtiment &icirc, entre 1512 et 1521 à Pitesti Cour waivodal. Basé sur le témoignage écrit, daté anul1640, a parlé des nombreuses églises, mais aussi des 200 maisons qui abritaient environ 1.000 personnes. En 1656, sous le règne de Constantin Serban et Mme Balas, construit sur les fondations d'un temple antique, l'église St princière et ACIRc. George terre. Situé au cœur de l'église fut la première composition étages en brique colonnes multi-pays de la Roumanie. Entre 19 et Octobre Novembre 8, 1714 à l'instigation du prince Stefan Cantacuzino à Pitesti a accueilli le roi Charles XII de Suède. Il venait de l'Empire Otomen et retourné à la Poméranie suédoise et a été accompagné par de nombreux groupes. Durant cette période, piteştenii souffert de clients, d'avoir à les nourrir en vertu d'une année sèche que gravement compromis les rendements de blé, d'orge et de fourrage.
Germana
Pitesti ist die größte Stadt ansässig und Kreis Arges, Rumänien. Die Stadt hat den Ruf der Stadt der Tulpen, hier sind Gastgeber eines großen jährlichen Festival, Tulip Symphony. Pitesti ist eine der ältesten Städte in Rumänien. Spuren menschlicher Existenz in diesem Gebiet geht zurückAltsteinzeit, der mächtigste Zentrum des menschlichen Handelns in der unteren Paläolithikum in Europa, dem wichtigsten Bindeglied zwischen Afrika und Südostasien, das waren bis vor kurzem war bekannt Gebieten, wo der Strand Kultur. Archäologische Funde haben die Hypothese bestätigt, dass der Stamm durch Dromihetes (LED-IV.BC) hat seine Wurzeln in diesem Bereich hatte, den Stamm mit ordessenii oder wird identifiziert argessenii (einer Bevölkerung an den Ufern des Arges). Daco-römischer Zeit war die Stadt Teil der Region Lower Moesia und Dacia später in Malvensis. Aus dieser Zeit stammt und zahlreiche Bruchstücke von Ziegeln, Keramik und Münzen.Das wichtigste Denkmal in der Gemeinde, aus dieser Zeit ist der Roman Camp Albota denen ein befestigtes Militärlager an der Ostgrenze des Dacia war. In mittelalterlichen Zeiten Verhalten Pitesti wirtschaftlichen Austauschs mit Ländern südlich der Donau, vor allem mit dem Byzantinischen Reich. Pitesti ansässig warBasarab Fürsten vorübergehende Ţepeluş Jüngere, Mihnea Vlad dem Bad und der Jüngere. Die Stadt hat sich allmählich entwickelt, erreichte das Dorf und Stadt den Titel der Stadt, in den frühen vierzehnten Jahrhundert erworben. Erstes offizielles Dokument vom 20. Mai 1388, als Herr Mircea der Alte   întăreşteMănăstirea Cozia, "eine Grenze Pitesti sterben." dokumentierte von 1388 von Pitesti gemacht, Campulung zusammen, Curtea de Arges, Braila und Slatina, einer der ältesten Messen. Pitesti erste Erwähnung der Stadt scheint 1 April 1510, ein Buch von vládu. Chancery Neagoe Basarab (1512-1521) am 22 November 1517 ein Dekret erlassen, in dem sie berichtet, die Existenz von Königshöfen in Pitesti. Charter und beendete damit: Ich Moses Schriftsteller, der Stadt, schrieb das neue Gericht in Pitesti .... Es ist am 27 August 1582 bestätigt, so dassBeim Bezug genommen wird, um die städtische Gemeinschaft zu organisieren, geführt von einem Kreis und 12 pârgari. Die Stadt hatte zahlreiche Eigenschaften Bojaren und Fürsten, von denen die vorderste wurden Goleştii, Izvoranii, Cantacuzino, Craioveştii, sondern zwei Prinzen, Michael der Tapfere (1593-1601) und Prinz Neagoe, letztere Bauen &icirc, zwischen 1512 und 1521 in Pitesti waivodal Gericht. Basierend auf schriftliches Zeugnis vom anul1640, sprach über die vielen Kirchen, sondern auch der 200 Häuser, die etwa 1.000 Menschen untergebracht. Im Jahr 1656 unter der Herrschaft von Constantin Serban und Frau Balas, baut auf den Fundamenten eines antiken Tempels, der Fürstlichen Kirche St & acirC. George Erde. Gelegen im Herzen der Kirche war die erste Komposition mehrgeschossigen Ziegel Säulen des rumänischen Landes. Zwischen 19. Oktober und 8. November 1714 auf Geheiß von Prinz Stefan Cantacuzino in Pitesti Gastgeber König Karl XII von Schweden. Es kam aus dem Reich Otomen und kehrte in Schwedisch-Pommern und wurde von zahlreichen Bands begleitet. Während dieser Zeit erlitt piteştenii von Gästen, unter ihnen nach einem trockenen Jahr, das schwer Erträge von Weizen, Gerste und Futterpflanzen kompromittiert zu ernähren.
Rusa
Питешти является крупнейшим резидентов города и округа Arges, Румыния. Город имеет репутацию города тюльпаны, здесь прошел крупный ежегодный фестиваль, Tulip симфонии. Питешти является одним из старейших городов в Румынии. Следы существования человека в этом районе датируетсяПалеолита, наиболее мощным центром человеческой деятельности, в нижней палеолита в Европе, основным связующим звеном между Африкой и Юго-Восточной Азии, которые были до недавнего времени районы, где пляж культуры знакомо. Археологические находки подтвердили гипотезу, что племя во главе с Dromihetes (IV-До н.э.) была корни в этой области, племя отождествляется с ordessenii или argessenii (численность населения на берегах Arges). Дако-римский период город был частью региона Нижней Мезии, а затем в Malvensis Dacia. С того времени сроки и многочисленные обломки кирпича, керамики и монет.Наиболее важным памятником в стране, начиная с этого периода является Роман Кэмп гид который был укрепленный военный лагерь на восточной границе Dacia. В средние века, Питешти поведения экономических связей со странами к югу от Дуная, в частности, с Византийской империей. Питешти был резидентомБасараб князей временного Ţepeluş Младшего, Михня Влад Bad и младший. В городе развивается постепенно, из деревни и города в город, до титула, который приобретается в начале четырнадцатого столетия. Первый официальный документ, датированный 20 мая 1388, когда г-н Мирча Старый иnbsp; întăreşteMănăstirea Cozia ", границы Питешти умереть". фиксировать с 1388 из Питешти, Кымпулунг вместе Куртя-де-Арджеш, Брэила и Слатина, один из старейших ярмарок. Питешти Первое упоминание о городе как представляется 1 апреля 1510, книга Vladu. Канцелярия Neagoe Басараб (1512-1521) от 22 ноября 1517 издал указ, в котором он сообщил о существовании королевских судов в Питешти. Таким образом, Устав конец: я писатель, который Моисей написал новый суд в городе Питешти .... Это подтвердил на 27 августа 1582, то, чтоКогда речь идет о организовать городское сообщество под руководством округа и 12 pârgari. В городе были numeroşi бояр и князей, свойства, из которых всего было Goleştii, Izvoranii, Кантакузино, Craioveştii, но два князей, Михая Храброго (1593-1601) и князь Neagoe, последний здания иicirc, между 1512 и 1521 в Питешти waivodal суда. На основании письменных показаний от anul1640, говорили о многих церквях, но и 200 дома, где помещалась около 1000 человек. В 1656 году, в царствование Константина Serban и г-жа Балаша, строит на основах древнего храма, княжеской церкви Святого и acirC. Джордж земле. Отель расположен в центре храма был первый состав многоэтажных кирпичных колонн румынского страны. В период с 19 октября и 8 ноября 1714 по приказу князя Стефана Кантакузино в Питешти размещение короля Карла XII в Швеции. Он пришел из империи Otomeп и вернулся в шведской Померании и сопровождалось многочисленными группами. В течение этого периода piteştenii пострадали от гостей, с их кормить в засушливый год, что серьезно скомпрометирована урожайность пшеницы, ячменя и фуража.
Portugheza
Pitesti é a maior cidade e residentes do condado de Arges, Roménia. A cidade tem a reputação da cidade de tulipas, é aqui organizou uma grande festa anual, Tulip Symphony. Pitesti é uma das mais antigas cidades na Roménia. Vestígios da existência humana nesta área remontaPaleolítico, o centro mais poderoso da actividade humana no Paleolítico Inferior na Europa, o principal elo de ligação entre a África e Sudeste da Ásia, que eram, até recentemente, era conhecida áreas onde a cultura de praia. As descobertas arqueológicas têm confirmado a hipótese de que a tribo liderada por Dromihetes (IV-BC) teve raízes nesta área, a tribo é identificado com ordessenii ou argessenii (a população às margens do Arges). período Daco-romana, a cidade foi parte da Região de Moesia, e mais tarde em Dacia Malvensis. A partir dessa data e período de numerosos fragmentos de tijolo, cerâmica e moedas.O monumento mais importante do concelho, que data da época romana é o Camp Albota que era um acampamento fortificado militar na fronteira oriental da Dácia. Nos tempos medievais, Pitesti conduta trocas económicas com os países ao sul do Danúbio, especialmente com o Império Bizantino. Pitesti era residentepríncipes Basarab temporária Ţepeluş Younger, Mihnea Vlad, o Mau eo mais novo. A cidade desenvolveu-se gradualmente, de aldeia e de cidade em cidade, alcançando o título adquirido no início do século XIV. Primeiro documento oficial datado de 20 de maio de 1388 quando o Sr. Mircea o Velho enbsp; întăreşteMănăstirea Cozia ", uma fronteira Pitesti morrer". documentada desde 1388 fez de Pitesti, Campulung juntos, Curtea de Arges, Braila e Slatina, uma das mais antigas feiras. A primeira menção da cidade parece Pitesti 01 de abril de 1510, um livro por vládu. Chancery Neagoe Basarab (1512-1521) em 22 nov 1517 publicou um decreto no qual relatou a existência de cortes reais em Pitesti. Carta terminando assim: Eu escritor Moisés que escreveu o novo tribunal na cidade de Pitesti .... É confirmado em 27 de Agosto de 1582, depois queQuando é feita referência a organizar a comunidade urbana, liderada por um município e 12 pârgari. A cidade tinha numerosas propriedades boiardos e príncipes, dos quais o principal foi Goleştii, Izvoranii, Cantacuzino, Craioveştii, mas dois príncipes, Miguel, o Bravo (1593-1601) eo Príncipe Neagoe, o edifício último &icirc, entre 1512 e 1521 em Pitesti waivodal tribunal. Baseado no depoimento escrito, datado anul1640, falou sobre as muitas igrejas, mas também das 200 casas que abrigava cerca de 1.000 pessoas. Em 1656, sob o reinado de Constantin Serban e Balas Senhora, constrói sobre os alicerces de um templo antigo, o Principado Igreja St & Acirc. terra George. Localizado no coração da igreja foi a primeira composição andares de tijolo colunas multi-país romeno. Entre 19 de outubro e 08 de novembro de 1714 a mando do príncipe Stefan Cantacuzino em Pitesti hospedado rei Carlos XII da Suécia. Veio do Império Otomen e voltou a Pomerânia sueca e foi acompanhado por inúmeras bandas. Durante este período, sofreu piteştenii de clientes, tendo para alimentá-los com um ano de seca que seriamente comprometido o rendimento de trigo, cevada e forrageiras.
Intra in cont

Email:

Parola:

Promovare

Produse curatenie